Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Înregistrare nașteri

Înregistrarea nașterii

Întocmirea actului de naştere se face la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale (municipiu, oraş sau comună), în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau a personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea, sau a oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

  •  de la data naşterii pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă 3 zile de la data naşterii pentru copilul născut mort
  • 24 de ore de la data decesului pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de

    După împlinirea termenului de 30 de zile, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti. Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării. (art. 14² alin. (1) din Legea nr. 119/1996)

    Nedeclararea naşterii în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege constituie contravenţie la regimul actelor de stare civilă şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 150 lei. (art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 119/1996)

  • Când declaraţia naşterii este făcută de un cetăţean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

Acte necesare

  • În cazul părinţilor căsătoriţi
    • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
    • certificatul de căsătorie (original şi fotocopie);
    • actele de identitate ale părinţilor (original şi fotocopie);
    • actul de identitate al declarantului, după caz.

    Obs.
    Dacă părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public.

    Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, instanţa de tutelă stabileşte numele de familie şi/sau prenumele, după caz. Certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de către instanţa de tutelă.

    În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă / înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea / înscrierea certificatelor în registrele de stare civilă române; nasterea copilului se înregistrează după transcrierea / înscrierea căsătoriei părinţilor.

    2. Părinţii nu sunt căsătoriţi, iar copilul este recunoscut de tată
    • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
    • certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);

    • actul de identitate al mamei (original şi fotocopie);

    • certificatul de naştere al tatălui (original şi fotocopie)• actul de identitate al tatălui (original şi fotocopie);

  • în cazul în care copilul este recunoscut de către tată, ambii părinţi vor completa şi semna numai în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, declaraţia din care să rezulte şi numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul .

Obs. Declaraţia cu privire la numele de familie al copilului, se dă şi se semnează numai în faţa ofiţerului de stare civilă. Declaraţia cu privire la recunoaşterea copilului de către tată, poate fi dată şi în faţa notarului public.

Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, instanţa de tutelă stabileşte numele de familie şi/sau prenumele, după caz. Certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de către instanţa de tutelă.

Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

3. Mama copilului nu este căsătorită, iar copilul nu este recunoscut de tată
• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
• certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
• actul de identitate al mamei (original şi fotocopie) SAU
• actul de identitate al declarantului (original şi fotocopie), după caz.

În acest caz certificatul de naştere al copilului poate fi solicitat numai de către

mama copilului.

4. Mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaşte copilul
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
c) actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului (original şi fotocopie).

 5. Unul dintre părinţi sau ambii părinţi sunt cetăţeni străini

– certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
– paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie;
– în cazul cetăţenilor străini ale căror acte de identitate nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se prezintă traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei;
– certificatul de căsătorie al părintilor copilului, înregistrat / transcris în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român (original şi fotocopie);

– dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, apostilat / supralegalizat, în original şi fotocopie, după cum urmează:

a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate / convenţii / acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează:

1. ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine;
2. ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România;
3. ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în mun. Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

– traducerea legalizată a certificatului de căsătorie;
– dacă părinţii nu sunt căsătoriţi, se prezintă certificatele de naştere, apostilate / supralegalizate, în original şi fotocopie, precum şi traducerea legalizată a acestora;

Obs.:
Când declararea naşterii este făcută de un cetăţean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

6. Înregistrarea naşterii copilului în termenul legal de 30 de zile în lipsa actului de identitate al mamei
În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
c) actul de identitate şi certificatul de naştere al tatălui, în original şi fotocopie; declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

7. Naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă
a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^1 sau anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c) certificatul medical constatator al naşterii;
d) actul de identitate al declarantului;
e) actul de identitate şi certificatul de naştere al tatălui, în original şi fotocopie; declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Termen de soluţionare*

2 zile lucrătoare în cazul în care naşterea este declarată în termenul legal

90 de zile în cazul în care naşterea este declarată după împlinirea termenului legal

*înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă şi eliberarea certificatului de naştere

 

 

Taxe: nu se percep