Vineri, 20 SEPTEMBRIE 2019

Periodic Vatra Noua, Giarmata VII - mai 2005

Elevii de azi, europenii de mâine!
România se află în plin proces de integrare în Uniunea Europeană.
Prin programele şi proiectele derulate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, întreaga activitate a sistemului educaţional trebuie orientată în acest sens. Este foarte important să înţelegem că nu numai relaţii politice ne ajută să ne integrăm în Europa, ci mai ales cultura, educaţia, oamenii.
începând din 2005, Şcoala cu clasele I-VIII din Giarmata Vii a intrat în Programul Naţional Euro.lunior. Luni, 9 mai - Ziua Europei, între orele 9-10, în şcoala noastră am organizat Concursul EuroJunior. La acest concurs au participat 35 elevi din şcoala Giarmata Vii, care s-au prezentat foarte bine, fiind premiaţi cu Diploma EuroJunior.
Felicit cu această ocazie pe toţi cei 35 de elevi care au participat la concursul EuroJunior, întrucât elevii de azi vor fi europenii de mâine.
Un merit deosebit în organizarea acestui concurs îi revine doamnei profesoare Velcota Viorica, care a fost răsplătită cu Diploma de Excelenţă EuroJunior.
EuroJunior este un Program de nivel european, menit să stimuleze elevul, să-1 atragă şi să-1 motiveze. Conceptul EuroJunior este o modalitate relativ nouă pentru învăţământul românesc, dar care are mult succes în ţările europene.
Pentru prima dată în România — prin Programul EuroJunior - se abordează sistemul de testare a cunoştinţelor acumulate de elevi la toate disciplinele prevăzute în programa şcolară.
Fişele de evaluare din cadrul testului ajută elevii din ciclul primar să se adapteze la condiţiile competitive din şcoală şi să privească optimişti spre lucările şi examenele viitoare, iar pe elevii ciclului gimnazial îi pregătesc pentru Testele Naţionale ce vor urma.
Asociaţia Pentru Tineret OLIMP şi Programul EuroJunior vin în întâmpinarea şi susţinerea efortului Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru alinierea învăţământului românesc la normele europene.
Conform documentului oficial emis de Guvernul României şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării "Strategia Dezvoltării învăţământului Preunivcrsitar în perioada 2001-2004, Planificare prospectivă până în anul 2010" -unde sunt prezentate priorităţile strategice sub forma programelor şi proiectelor asumate, Asociaţia Pentru Tineret OLIMP Propune Programul EuroJunior.
Obiectivele definitorii ale Programului EuroJunior sunt:
> Susţinerea reformei învăţământului în perspectiva armonizării cu standardele de integrare a României în structurile educaţionale ale Uniunii Europene;
> Crearea condiţiilor de creştere a performanţelor elevilor şi de integrare a tuturor instituţiilor şcolare în sistemul educaţional european;
> Reducerea ratei absenteismului la cursuri şi diminuarea abandonului şcolar prin creşterea motivării pentru învăţare;
> Implementarea încă de la clasele mici a sistemului de testare tip grilă deoarece este o modalitate de evaluare folosită pe scară largă în Uniunea Europeană;
> Participare activă a elevilor la orele de curs de la toate materiile studiate şi creşterea atractivităţii materiilor.
EuroJunior se materializează într-un set de teste de evaluare, câte unul pentru fiecare an de studiu.
Fişele de evaluare au cuprins patru tipuri de întrebări, ce evidenţiază:
> Cunoştinţele efectiv dobândite la şcoală - cu ponderea cea mai mare;
> Perspicacitatea elevului;
> Cultură generală;
> Cunoştinţe despre Europa şi Uniunea Europeană. Această formă nouă are menirea de a diminua stresul lucrărilor, testelor de verificare şi al examenelor, îmbunătăţind performanţele elevilor şi contribuie la pregătirea Examenelor Naţionale Anuale.
Prof. CLAUDIA VLAICU – director


INIŢIATIVA LĂUDABILA!
Primăria Ghiroda, împreună cu S.C. COMFEMET Monica S.R.L. şi dl. Bârna Nicolae au iniţiat şi realizat o amplă acţiune-de curăţire şi amenajare a căii de acces ce leagă Timişoara de Giarmata Vii. Lucrările au constat într-o defrişare a terasamentului de cale ferată, curăţire şi plombare a drumului public de acces şi transportarea a sute de tone de gunoi şi resturi menajere aruncate de oameni certaţi cu ordinea şi buna convieţuire socială. Un vechi proverb românesc spune: „Nu e greu să faci curăţenie, e greu să o păstrezi". Felicităm Primăria şi toţi factorii implicaţi în schimbarea radicală a imaginii căii de acces în Giarmata Vii, dar sperăm şi în găsirea unei soluţii de a păstra această imagine!
REDACŢIA


O acţiune de suflet la Giarmata Vii
Şcoala, biserica şi grădiniţa din Giarmata Vii au avut iniţiativa unei "acţiuni de suflet", adică sprijinirea sinistraţilor din zona inundată, din localitatea Crai Nou, judeţul Timiş.
în zilele de 25,26 şi 27 aprilie, Claudia Vlaicu - director de şcoală, Vasile Suciu - preotul paroh şi Monica Suciu -educatoare, au adus la cunoştinţa elevilor, credincioşilor şi preşcolarilor precum şi părinţilor acestora, situaţia dezastruoasă a satelor inundate din judeţul Timiş.
Mare a fost bucuria noastră, când am observat că 205 familii au răspuns prezent acţiunii noastre şi astfel am putut ajuta sinistraţii din zona inundată.
Ajutoarele au fost transportate în localitatea Crai Nou în data de 28 aprilie, în săptămâna Paştilor, constând în alimente, haine şi bani în valoare aproximativă de 25 milioane lei.
Această acţiune a putut fi realizată cu ajutorul domnului Crisan Gheorghe, care a sponsorizat transportul, punând la dispoziţie un microbuz elegant, condus de un reprezentant al firmei, şi al familiei domnul Diaconu Cristian.
In toată această acţiune, nc-a fost alături d-na Secoşan Doina - inspector şcolar de sector de la Inspectoratul Şcolar al judeţului Timiş.
Odată ajunşi la destinaţie, ne-am oprit la şcoala din Crai Nou. Aici erau în jur de treizeci de persoane, printre care copii, bărbaţi, femei, tineri şi bătrâni supăraţi, unii foarte supăraţi că nu mai au casă şi masă unde să se mai întoarcă.
Am stat de vorbă cu câteva persoane, dar, cu lacrimi în ochi, când ne-au povestit necazul şi suferinţa lor, adică agoniseala de o viaţă s-a dus pe apa Timişului.
Din cei prezenţi la şcoală ne-au mărturisii că 18 case s-au dărâmat de tot, 12 case sunt crăpate, altele distruse, greu de reparat, iar peste grădinile şi terenurile agricole se observă o "mare de apă". Unii cetăţeni, deşi supăraţi, erau optimişti în continuare, iar alţii foarte supăraţi, afirmau că pentru ci rostul vieţii s-a terminat. Drept dovadă, în ziua de Paşti, un om în toată firea s-a aruncat în Timiş, în locul unde s-a rupt digul, în semn de disperare că el nu mai are putere, energie şi bani pentru a lua viaţa de la capăt. La şcoală erau prezenţi domnul Ivaşcu Ilic – directorul şcolii, trei consilieri de la primărie şi patru cadre didactice care împărţeau ajutoarele la cei iară casă, tară masă, la fiecare în funcţie de necesităţi şi de pagubele pe care comisiile de specialitate le-au evaluai.
La plecare, toţi ne-au mulţumit pentru ajutorul acordat, spunând că"acţiunea de suflet" pentru sufletele greu încercate a însemnat foarte mult pentru ei şi că solidaritatea umană învinge greutăţile.
De la şcoală, ne-am deplasat la o familie, unde am rămas impresionaţi de ordinea, curăţenia şi gospodăria deosebit de frumoasă pe care o aveau. Această familie se află situată la 100 de metri de digul Timişului şi privind furia apelor, stăteau parcă de strajă în faţa lor, apărându-şi prin rugăciuni către Bunul Dumnezeu agoniseala de o viaţă.
Putem spune că de fapt întregii comunităţi din Crai Nou îi mai rămăsese speranţa în ocrotirea lor de Dumnezeu, căci dacă digul s-ar mai fi rupt şi în alte porţiuni ar 11 distrus tot satul.
Ei ne-au mărturisit că nu ar putea pleca în alta parte, întrucât aici s-au născut, au copilărit şi aici vor să moară, sunt legaţi de locurile lor dragi, de amintiri şi viaţa salului din Crai Nou.
Ajunşi acasă cu sufletul împăcat că am dus la bun sfârşit o acţiune umanitară, am transmis şi transmitem şi pe această cale mulţumiri tuturor acelora care au răspuns cu suflet "acţiunii de suflet" iniţiată în comunitatea Giarmata Vii.
Prof". CLAUDIA VLAICU – director


„Astăzi sunt Pastile noastre!” In Sfânta Duminică a Tomii (Pastile mici) ne-am adunat cu toţii, cei din Giarmata Vii, în cimitirul parohial pentru a-i pomeni după cuviinţă pe toţi cei plecaţi dintre noi... Deşi parcă s-au deschis zăgazurile cerului, totuşi bunii creştini şi-au arătat încă o dată dragostea şi cinstirea pe care o poartă înaintaşilor, îndurând cu stoicism stihiile vremii într-un gest suprem de solidaritate cu fraţii noştri bănăţeni ce nu mai au acum unde să-şi plece capul.
La îndemnul stăruitor al preotului paroh atât prin cuvânt, cât şi prin mass-media locală, s-a organizat acolo, la poarta cimitirului, o colectă pentru familiile sinistrate din Cruceni, iar milostenia a fost la ea acasă!
Au fost dăruite produse alimentare, în speţă alimente de bază, dar şi cozonaci, prăjituri, dulciuri şi ouă roşii, în valoare totală de peste 25 de milioane de lei, la acestea alăturându-se şi o colectă bănească de 10.500.000 lei, iar numele lor, al donatorilor, le va scrie Dumnezeu în cartea vieţii. Transportul a fost organizat prin grija d-lui Cisnădie Emil, iar darul dragostei creştinilor din Giarmata Vii a fost înmânat fraţilor sinistraţi din Cruceni de către dl. viceprimar Bontea Ioan, preotul paroh Vasile Suciu şi de dl. Sarchiz Mihai jr.
Un singur cuvânt e de ajuns pentru a exprima reacţia oamenilor din Cruceni: văzând bunătăţile primite, în special cozonacii şi ouăle roşii, un localnic a exclamat cu lacrimi în ochi: „Dacă noi n-am avut Paşti atunci când toţii le-au avut, părinte, astăzi sunt Pastile noastre. Vă mulţumim!"
Cuvintele devin de prisos, faptele vorbesc prin ele însele.
Dar din păcate pentru acei locuitori şi pentru mulţi alţii ca ei, după Paşti nu avuseseră Rusaliile, ci lunga săptămână a patimilor.
Preot VASILE D. SUCIU


FESTIVALUL CORAL „CANTARILE INVIERII”
Sub patronajul Primăriei Ghiroda şi al Parohiei Ortodoxe Române Ghiroda s-a organizat, duminică, 15 mai 2005, ediţia a IlI-a a Festivalului Coral de Muzică Religioasă şi sacră „Cântările învierii", acţiune cu adânci reverberaţii în cadrul comunităţii locale şi nu numai.
Manifestarea s-a bucurat de prezenţa Prea Sfinţiei Sale dr. Lucian Lugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei, a Prea Onoratului părinte Aurel Popescu, consilier mitropolitan, a domnului Răzvan Hrenoschi, reprezentând Consiliul Judeţean Timiş, iar dintre oficialităţile locale, dl. viceprimar Bontea Ioan şi dl. consilier Chimiveş Ioan.
Au fost prezente la festival corurile bisericilor ortodoxe din Ghiroda, Recaş, Gătaia, Giarmata Vii, precum şi Corul Creştin Baptist şi Corul Creştin Penticostal din Ghiroda, care au intonat cântări pascale, postpascale şi religios-patriotice din repertoriul românesc şi universal.
Deşi manifestarea nu a fost gândită ca o competiţie pentru ocuparea unui loc fruntaş, totuşi a existat o puternică concurenţă pentru prezentarea scenică, coregrafică, vestimentară şi, nu în ultimul rând, interpretativă.
Cei ce au avut de câştigat au fost auditoriul, prezent într-un număr foarte mare, şi corurile însele, care au încercat o comparaţie valorică ad-hoc.
Tânărul grup vocal coral al Bisericii din Giarmata Vii, prezent pentru prima dală la o manifestare de asemenea anvergură, a avut o prestaţie excepţională, atrăgând binemeritate aplauze.
Ca un corolar al acestei ediţii, părintele profesor universitar dr. Nicolae Belean, împreună cu studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă Timişoara, au prezentat un mănunchi de imnuri bisericeşti într-o interpretare inegalabilă, stârnind entuziasmul ascultătorilor.
Manifestarea s-a încheiat cu o mică agapă, de unde n-au lipsit simbolurile pascale: cozonacul şi ouăle roşii.
Preot VAS1LE D. SUCIU