Școala din Ghiroda

VIAŢA ŞCOLARĂ ANUALĂ IN IMPERIUL AUSTRO-UNGAR

Primele documente şcolare clare, datează din anul şcolar 1880-1881 sub denumirea de “ Catalogu dinalu despre absentările şi propăşirea în ivenţiaturile şcolare a tinerimei de la şcoala poporală Greco-română din comuna Ghiroda”, învăţător fiind Ioachimu Boncea; cursurile au început la 01 septembrie şi s-au terminat la 30 mai 1881. Şcolarii din clasa întâia veneau de la 6 ani, nu existau notări, doar la rubrica ”diligenţa”- se nota cu “dl” şi la “neglijenţă”- cu “ng”. Se studiau : exerciţii limbistice, teoria bibliei, istoria patriei, fizica, drepturile şi datoriile cetăţeneşti, cumputulu mental cu cifre( un fel de matematică ), cântulu bisericesc naţional, drepturile corporal şi purtarea morală.
In anul şcolar 1882-1883 catalogul s-a numit “Zinariu lu absentării elevilor din şcoala confesională română greco-orientală Ghiroda”.
Anul şcolar 1892-1893 şcoala se numea “ Scoala confesională stătătoare”
Anul şcolar 1893-1894 are “ Catalog despre cercetarea şcolei şi diligenţei elevilor şi elevelor de la şcoala elementară Greco-ortodoxă română din Ghiroda “ învăţător fiind Matei Milencovici. Apare şi clasificarea elevilor cu note de le 1 la 5, de exemplu nota 1 lăudabil-foarte bine, nota 2 purtare bună, nota 3 purtare corespunzătoare schimbătoare, nota 4 suficient, nota 5 insuficient. Absenţele se însemnau cu linioară verticală, iar prezenţa cu un punct.
In anul şcolar 1902-1903 catalogul se numea “ Zinariu despre progresul şi absenţele elevilor din şcoala Greco-ortodoxă română elementară “
Anul şcolar 1904-1905 avea registrul numit “ Anuarul şcoalei poporale elementare cu clasele I-VI “ şcoală susţinută de biserica Greco-ortodoxă
In anul şcolar 1906-1907 Se pune baza pentru prima oară pe cursuri practice de limba româna , apărând şi un abecedary şi o istorie a Ungariei, dar lipsind istoria României, ca o dovadă a intenţiei de maghiarizare a învăţământului. Noutatea este introducerea unui manual practic de fizică şi chimie.
In anul şcolar 1908-1909 catalogul s-a numit “ Anuaru şcoalei elementare cotidiene şi de repetiţiune economică confesională “ cu învăţător Constantin Micu şi director Virgil Popovici, noul preot.
In anul şcolar 1911-1912 la şcoala “ religioasă ortodoxă română “ erau 56 de elevi în clasele I-VI.
In anul şcolar 1913-1914, catalogul “ Şcolii populare elementare de stat “ este completat tot în limba maghiară şi cuprinde 44 de elevi şi un învăţător la secţia maghiară Philip Petru. Notarea s-a făcut ca şi în alţi ani, cu note în primele 2 trimestre şi cu calificative în cel de-al treilea.

VIAŢA ŞCOLARĂ ANUALĂ DUPĂ UNIREA CU ROMÂNIA

In anul şcolar 1919-1920 erau 2 şcoli cu 2 cataloage diferite, unul în limba română şi unul în limba maghiară. La şcoala română învăţător era Alexandru Roja iar director era Virgil Popovici; la clasele I-IV erau 46 elevi, cursurile începând la 6 noiembrie 1919 şi terminându-se la 12 iunie 1920 cu examene finale. La şcoala maghiară învăţător a fost Philip Petru şi director Nyiredy Iosif cu 28 de elevi. La secţia română nu mai apar note oentru obiectul limba maghiară iar la secţia maghiară nu apar note pentru limba română. Clădirea adăpostea în total 74 de elevi.
In anul şcolar 1929-1930 apare un nou învăţător, Gheorghe Ardeleanu şi o nouă clasă, clasa a VII-a iar numărul elevilor a fost de 49. In catalog apare pentru fiecare elev media generală în cifre şi în litere şi menţiunea “ promovat “ sau “ repetent “.
In anul şcolar 1939-1940 erau 110 elevi, 58 elevi în grupa 1-3 şi 52 elevi în grupa 4-7. La grupa mică era învăţătoare Ecaterina Pîrvu iar la grupa mare Gheorghe Ardelean. Apare o noutate şcolară şi anume “ organizaţia de străjeri “ condusă de directorul şcolii. Clasa terminală, a VII-a a dat examen final de absolvire la Săcălaz.

VIAŢA ŞCOLARĂ ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST

Anul şcolar 1946-1947 a adus o micşorare vizibilă a numărului elevilor care au ajuns la 38. Noutatea acestui an şcolar este introducerea obligatorie a studierii limbii ruse la clasa a IV-a. Anul şcolar următor a avut 52 de elevi grupaţi în 2 categorii, grupa claselor 1-2 şi grupa claselor 3-4.
In anul şcolar 1952-1953 erau 42 elevi români la noua învăţătoare Lazăr Maria devenită şi directoare. Notarea se face cu note de la 1 la 5. La secţia maghiară erau 34 elevi.
In anul şcolar 1957-1958 erau 60 elevi români şi 21 maghiari, aceştia cu noua învăţătoare Csosz Ecaterina( căsătorită Lengyel). La sfârşitul clasei a IV-a se dă examen de încheiere a ciclului şi se înfiinţează detaşamentul de pionieri la clasa a IV-a cu un număr de 7 pionieri.
In toamna anului 1962 s-a dat în folosinţă clădirea şcolii de 4 ani cu 5 săli de clasă(actuala grădiniţă); aceasta devine peste 12 ani grădiniţa numărul 17 cu orar prelungit şi cu 50 preşcolari şi 4 posturi de educatoare precum şi grădiniţa cu program normal numarul 32 cu 2 grupe de preşcolari şi 2 educatoare. Acest lucru a fost posibil doar pentru că în anul 1974 se dă în folosinţă clădirea nouă a actualei şcoli.
Dupa cel de-al doilea război mondial s-au realizat şi la şcoala din Ghiroda numeroase excursii şi concursuri : “România socialistă, ţara mea de glorii “, concursuri sportive, de dansuri populare şi orchestre de muzică populară( locul I în anul 1974 şi locul II pe judeţ în 1975 ) sau montaje literar-artistice şi muzicale( Partidului, inima şi gândul ), brigăzi artistice de agitaţie( locul II pe judeţul Timiş în anul 1975 ), concursuri “ Timişoara, oraş grădină “, “Sanitarii pricepuţi “ si numeroase campionate de fotbal. In toamna anului 1974 se dă în funcţiune noua clădire a şcolii situată pe strada Victoria( acuala şcoală cu etaj ) lângă biserica ortodoxă. Construcţia s-a realizat prin contribuţia bănească a sătenilor ( 670 000 lei ) şi donaţii din partea Consiliului Popular al judeţului Timiş ( 300 000 lei ). Construcţia a început în anul 1972 şi o dată terminată clădirea avea 8 săli de clasă, 2 laboratoare şi o sală profesorală.
In anul şcolar 1986-1987, elevii erau în număr de 373. biblioteca şcolii avea 1313 volume. La grădiniţa de copii erau înscrişi 87 copii cu 3 educatoare : Barboni Viorica, Cărpineanu Marinela şi Csokov Nevena.

VIAŢA ŞCOLARĂ DUPĂ REVOLUŢIA DIN 1989

Anul şcolar 1990-1991: La ciclul primar erau 97 elevi în 4 clase şi 165 elevi la gimnaziu în 8 clase. Anul şcolar începe la 15 septembrie cu orele de religie predate de preotul Ioan Triponescu care a făcut pentru prima dată şi o slujbă de sfinţire a şcolii.
In anul şcolar 1997-1998 erau 218 elevi şi 60 de copii la grădiniţă. Biblioteca a ajuns la 2604 volume.
Incepând cu data de 20 aprilie 2000 s-au început lucrările de introducere a gazului metan pentru încălzirea şcolii( 16 focuri în sobele de teracotă )
In luna decembrie 1999 directorul şcolii ca şi consilier responsabil al comisiei de învăţămât, cultură şi sport face o deplasare la ceremonia de înfrăţire cu localitatea Montalbano Ionico, din sudul Italiei, zona Matera-basilicata; aceasta între 25 şi 30 decembrie.
In ziua de 03 iunie 2001, duminica rusaliilor, ziua de rugă la Ghiroda, echipa de dansuri populare a şcolii a prezentat o suită de dansuri din zona de munte a Banatului, combinate cu dansurile de la câmpie; acestea în faţa bisericii.
In zilele de vineri 21 decembrie şi sâmbătă 22 decembrie a avut loc un prim turneu de şah intitulat „Trofeul Moş Crăciun”, la care au participat 67 de copii şi adulţi din Ghiroda, Giarmata Vii şi Timişoara.
Anul şcolar 2002-2003 a avut 173 de elevi

In arhiva şcolii există documente începând din anul şcolar 1901-1902 dar privind funcţia de director doar din anul 1920. De atunci până astăzi doar 11 persoane au ocupat această funcţie după cum urmează :
1. între 1920-1928 – înv. Milencovici Matei;
2. între 1928-1952 – înv. Ardelean Gheorghe;
3. Intre 1952-1953 – înv. Casap Maria;
4. între 1953-1958 – înv. Ispas Ioan;
5. între 1958-1963 – înv. Firu Minodora;
6. între 1963-1980 – prof. Martinescu Dumitru;
7. între 1980-1988 – prof. Man Doina;
8. între 1988-ianuarie 1990 – prof. Deaconescu Maria;
9. între ianuarie 1990-31 martie 1999 – prof. Toroc Ana;
10. între 01 aprilie 1999-01 septembrie 2003 – prof. Milin Ioan.
11. între 2004-2006 - înv Gligor Viorel

12. 2006 - prezent: prof. Vlaicu Claudia